Din partea Kerei Calița

Anume, fiecare plătitor al meniului de Paște va primi în dar și va avea bucuria să guste în plus față de bunătățile comandate, câte 3 mititei patentă Jariștea, în amintirea zilei de 1 Maiu. De bună seamă, însă, vorbim de mititei mai mari, de câte 100 grame fiecare, așa cum înfulecau pe vremuri boierii la locantele mai deosebite!

Sfânta Lumină a Învierii se pogoară, peste Jariștea locantă

Nu e trufie să ai Praznic mirean de Învierea Domnului, plin de hrană sfințită fiindcă așa ne este dat încă de la începuturi, când Maica Domnului, ce venise să-și plângă Fiul răstignit a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus.

Să ne bucuram și noi de această minune Dumnezeiască și să ne așezăm în jurul mesei după sfânta închinăciune:

Șase ouă roșii vopsite cu șovârf;

Borș de miel mânăstiresc – 700 ml;

Drob de ied primăvăratec – 400 gr;

Ruladă de brânză de burduf cu chimion – 300 gr;

Sul de cașcaval umplut cu struguri negrii – 300 gr;

Noaptea cea de taină:

Friptura de miel cu cartofi, coaptă la tavă, stropită cu ulei de șofrănel, miere de fagure, mirodenii și risipă de vin alb de Cotnari – 800 gr / 300 gr

          Dintotdeauna cuceritoarea plăcintă de brânză cu stafide praftorisită cu ape de portocale și zahar de trestie, aromită cu păstai de vanilie din care boieroaicele se nărăveau și se răsfățau – 400 grame.  

Să ne veselim, amintindu-ne strofele pline de patos ale călugarului Iosif din obștea mânăstirii Cernica, cunoscut ca și diaconul Ion N. Theodorescu, dar mai cu seamă ca Tudor Arghezi, poet al neîntrecuților Psalmi:

La toate lucarnele și balcoaele / Au scos din cer îngerii icoanele / Și-au aprins pe scări / Candele și lumânări.

Kera Calița ot Jariștea cu voia Mântuitorului va umple coșurile cu bunătățuri pentru Paște pentru doi binevoitori pe data de 30 Aprilie și 1 Mai între orele 10:00 – 19:00; și nu vor cântării  nici mai mult nici mai puțin de 300 de lei.

Discul se învârte cu folos la următoarele numere:

0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868

Sfântul Mare Mucenic Gheoghe,purtătorul de biruință și aducătorul de belșug

Pe 23 Aprilie se cuvine să aprindem candela, să facem închinăciuni și să plecăm ochii și tâmplele în fața Sfântului Gheorghe cel biruitor.

Să-l cinstim dară după canoanele bisericești cu bucate de post pentru doi orășenii cu obraze subțiri:

Zacuscă de vinete sulemenită cu ulei de măsline – 200 gr

Fasole bătută aromită cu fală și spor – 200 gr

Pentru felul doi:

Șase sarmale dolofane de varză, umplute cu orez și ciuperci să se răsfețe cocoanele și-n ziua de sec.

La ceas de primăvară timpurie să binecuvântăm sărbătoarea cu o prăjitură de post plină cu gem de caise.

Să învrednicim, cu mare grabă, notițele cu dorințele voastre la numerele de telefon : 0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868. Între orele 10:00- 19:00 .

S-aveți parte de “vin doftorec și crăiesc” și-o viață brodată cu fir de aur și argint!  

 Garda Kerei Calița ot Jariștea a cumpănit solda doar cu 80 de băncuțe!

Sărbătoarea Floriilor în lumina calda a Primaverii Credinței pentru doi bucureșteni

Kera Calița ot Jariștea pentru cinstitii pașitori întru ospeție și-a gândurilor lor smerite ce-au ținut isonul cu frunze de mirt, ramuri de măslin și crenguțe de liliac înflorit a împodobit bucate cu dezlegare savuroasă la pește romanesc după cum urmează:

Zacuscă de somotei prins în japșele Dunării de jos – 200 grame;

Icre de crap ornate cu măsline de Volos – 200 grame;

Astrupament de jumari din șalau sălbatic – 200 grame;

La felul doi pentru Sărbătoarea de Florii am gătit :

Șase pârjoale batoașe din pește alb gustos – 600 grame;

Orez cu multe legume de la spătărie – 200 grame;

Obiceiul amintește de un dulce potolit de post: Patru clătite cu miere și cu nuci lângă ramuri de finic.

Să ne bucurăm de simbolurile primăvăratece ce însoțesc Floriile, precum în versurile Bardului de la Mircești, Vasile Alecsandri:“Iată zile-ncălzitoare, / Dupa aspre vijelii! / Vin Floriile cu soare / Și soarele, cu Florii. / Primăvara-ncântătoare / Scoate iarba pe câmpii, / Vin Floriile cu soare / Și soarele, cu Florii!”

Propunerea de la Curtea locantei Jariștea cântărește 150 de arginți și se înclină până la pământ pentru voi, în zilele de 24-25 Aprilie între orele 10:00-19:00, la numerele de telefoane :

0721 961 936 / 0775 609 233 / 0770 948 868

De sărbătoarea Floriilor praznicul Jariștei să vă aducă miracole în viața voastră!

Locanta Jariștea, azi de marea sărbătoare a Blagoveșteniilor vă aduce acasă la masă pește gătit după canoanele mânăstirești.

1. Jumări domnești de șalău în béchamel cu usturoi și mărar, cu mămăliguță alături – 200/150 grame – 32 lei

2. Șalău meunière după legile franțuzești lângă cartofi „nature” cu unt – 250/100 grame – 33 lei

3. Plachie de crap împodobită și mămăliguță de bon–ton – 250/100 grame – 32 lei

4. Saramură de crap lipovenească cu mămăliguță otova – 250/100 grame – 32 lei

5. Dorada corăbierului întreagă la grill cu rocă vulcanică, însoțită de orez Jasmine – 250/100 grame – 39 lei

6. Păstrăv întreg la grătar cu cartofi de Lungulețu fierți molcom cu sare de Telega – 250/100 grame –29 lei

Sunați cu încredere la telefoanele :

0721 961 936 / 0775 609 233 /0770 948 868

Între orele 10:00 – 19:00, în orice zi a săptămânii!

În cucernica zi de Bunavestire, Arhanghelul Gavril a venit în cetatea Nazaret și i-a vestit Mariei că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naștere Fiului Său, grăindu-i astfel: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine! Duhul Sfânt va veni asupra ta și puterea Celui Preaînalt te va umbri!”.

De Buna Vestire, două feluri de bucate trebuie neapărat aduse la masa de sărbătoare – pește și fagure de miere, căci din acestea s-a înfruptat și Mântuitorul pentru a-și încredința ucenicii de adevărul Învierii Sale. Nu întâmplător, dezlegarea la peşte cu acest prilej este amintită din vechime. Potrivit celor ce au cercetat cu râvnă dogma, dezlegarea la peşte este privită ca o mângâiere dăruită credincioşilor prin apariția în Biserică a lui Hristos, o bucurie şi o celebrare a acestuia, care a fost simbolizat în primele veacuri ca Peşte (ICHTUS – Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul, după inițialele cuvântului pre elinește).

Peștele pus pe tipsiile credincioșilor poate fi afumat, după cum și casele se afumă de Blagoveștenie pentru sperietura blestemelor și a gândurilor negre. Se spune că, unii dintre domnitorii noștri, după ce-și tămâiau palatele cu cu boabele roșiatice aduse din India și-și puneau ierarhii bisericești să umble cu cădelnițele pline de smirnă încinsă prin toate ungherele acestora, cereau, în această zi de Praznic Împărătesc, ca întâi și întâi să li se dea să guste o bucățică de pește afumat, de pildă batog de morun ori păstrăv păstrat în „cobză” sau „hârzob” din cetină de brad, după ce a fost ținut cinci zile la fum rece de așchii de fag și, apoi, două ore la fum cald de carpen în cea de a șasea zi.

Alte rețepturi ce-ți parfumează gura sunt pregătite cu scumpătate și umpleau mesele boierești de Blagoveștenie cu: chifteluțele de lufar, în amestecul tocăturii putând fi scăpate și câteva bobițe de ienupăr și o mână de sâmburi de pin, aluatul de post, fiind întremat nu se știe cum, fără ou, din cartofi roșii fierți în ceaun de aramă, zdrobiți bine apoi cu nițel usturoi pisat și ceapă călită, mărar, sare și piper verde; ceva lostriță afumată și „uitată” cu temei să se usuce câteva săptămâni într-o salină; Crapul argintiu de Dunăre (iară nu cel puturos, de baltă mâloasă) se făcea la cuptor, învelit în hârtie de pergament, după ce a fost bine curățat pe dinăuntru, umplut cu lamele străvezii de trufe „vânate” cu câini din rasa Lagotto Romagnolo anume dresați ani în șir în Piemont; orez Arborio fiert în champagne, apoi amestecat, la rece, cu fulgi de Parmiggiano Reggiano și feliuțe de lămâie de Sicilia, numaidecât stropit cu ulei de măsline adus din Creta, unde fusese presat la rece din fructele unor arbori bătrâni de cel puțin trei sute de ani. Se cunoaște, că obrazul subțire cu cheltuială se ținea atunci ca și acum!

De băut la asemenea pescărie fină se obișnuia un păhăruț de mied înțepător la limbă (ce atunci și hidromel i se mai spunea), băutura cea răcoroasă fiind făcută în gospodăria boierului, din miere de la o stupină domnească, apă de la Izvorul Tămăduirii „agheasmă mică” și nectar de must din struguri de Samos adus de însuși starețul unei mânăstiri athonite!

Dacă îngerii s-ar hrăni și ei după obiceiul pământean, măcar la Sărbătoarea Bunei Vestiri tot la aceste bucate lucrate cu silință și băute cu „ratafia” (licor) și ”anisată” (licor), ar pofti (fie-mi iertat gândul) până și Sfinții din Ceruri!

Calița ot Jariștea

O lume a gastronomiei desăvârșite

„Decât mult, ieftin și obosit de prin cine știe ce galantare cleioase mai bine puțin, scump și dichisit” își zice Cocoana cea Bună atuncea când alcătuiește meniurile cu care Locanta va întâmpina pofticioșii de la întâiul prânz până la ultimul supeu al serii.

De aceea, cum obrazul subțire doar cu cheltuială se ține, a gândit Dumneaei câte trei meniuri, nu mai multe, ce se schimbă la fiecare pătrar al Lunii, pe potriva gologanilor fiecărui pășitor în așezământul vrăjit.