Vino-n casa fermecată
„București de altădată”
Unde îți așterne masa
Calița bucureșteana
Domnul ăsta cu melon
Este chiar Ionescu Gion
Într-un colț, fără să vrei,
Dai de Craii lui Matei
Uite se deschide ușa:
Intră Pena Corcodușa
Pe un colț de masă, jur
Scrie cronica Claymoor
Căci a fost aseară bal
La Teatrul Național
Între halbe și sarmale
De trei zile la taclale
Stau cu amicii dumisale
Conu Iancu Caragiale
Sub faimoasa-i pălărie
Calița povestea-și scrie
Și-apoi ne-o citește nouă
Craii cei de curtea nouă
Boier Dinu și-a lui ceată
De poeți cu fruntea lată,
De miniștrii și actori
Stau și-ascultă până-n zori
Cea poveste de iubire
A Caliței și-al ei mire
Grigoriță cel subțire
Rătăciți în cimitire
Și jurând credința mare
În discursuri funerare
Să mai vină o tărie!
Ne-mbătăm cu poezie
Și ne-apucă dimineața
Și e mai frumoasă viața
În căsuța fermecată
„București de-altă dată.”