Dorada levantină la cuptor

               Aduse din vreme de la piața mare:

  • Una doradă proaspată
  • 4-5 roșii mari și coapte
  • 100 mililitri ulei de măsline extravergin
  • 200 mililitri vin alb demisec
  • 50 mililitri bulion de roșii
  • O căpațână de usturoi
  • O legătură de patrunjel
  • O lămâie
  • 10 grame piper negru măcinat ( Piper nigrum )
  • 5 grame sare de mare
  • 5 grame șofran ( Crocus sativus )
  • 2-3 frunze dafin (Laurus nobilis )

După spălare, se taie dorada în bucați, se freacă cu sare și piper apoi se rostuieste în vasul uns cu ulei, pregătit pentru cuptor.

Într-un castron încăpător, se amestecă uleiul de măsline cu vinul, bulionul de roșii și zeamă de la lămâie.  Se toacă mărunt usturoiul și pătrunjelul, se adaugă în castron. După oarece amestec, se toarnă peste peștele în așteptare.

Se mărunțesc roșiile și se împrăștie pe toată suprafața doradei împărțite.

Se presară peste tot, așa, de rămas bun, piperul, sarea, dafinul și șofranul.

După rețeptul preaștiutorului doctor Dioscorides, este bine a se zdrobi mai întâi firele de șofran in piuliță.

Se lasă peștele la cuptor 30 de minute, la foc nici prea-prea, nici foarte-foarte.

Se rostuiește din vreme vin alb sec și rece, precum sufletul Afroditei.

Limbă cu vin

Arareori, pastorii de pe țărmul lacului Ohrid, lacul cu apă limpede, se învoiesc la înstrăinarea unei vaci dar, câteodată, de a rămas vita fără lapte din sparietură sau farmece vrajmașe, se dă joiana pe mâna casapului.

E bucurie la cuhnii, numai aici se știe a gati limba de vaca.

Se adună cele de trebuință:

  • O limbă de vacă
  • 500 mililitri vin alb de Zitsa
  • 200 mililitri untdelemn de măsline extravergin
  • 300 grame morcovi
  • 3 cepe mari
  • O căpățână de usturoi
  • 5 grame foi de dafin ( Laurus nobilis )
  • O legatură de pătrunjel verde
  • 10 grame piper negru măcinat ( Piper nigrum )
  • 10 grame sare de mare

Verdeața se toacă bine și, împreună cum limba, se fierb într-o  oală mare.

Dupa câteva ore, după înmuierea cărnii, se trece la curățatul limbii – se scoate pielița acoperitoare, simplu, precum blana cârlanului.

În  untdelemnul încins se pun feliile de limbă.

Se prăjesc pe ambele fețe, se adaugă ceapa felii, morcovii rondele, usturoiul mă

runțit, foile dafinului și totul se stinge cu vinul de alături.

Se lasă totul la fiert până ce lichidul mai scade, este dupa voia bucătarului.

       Se aduc la masă feliile de limbă pe tipsie, înconjurate de sosul obținut, peste care s-a risipit sare, piper și ceva pătrunjel verde tocat.

Afara, de-i soare sau plouă, s-a încins deja hora dacică.

Fasole cu pastramă

Proviant pentru 4 galengii:

  • 1 kilogram pastrami de oa ie de pe dealurile Anatoliei
  • 500 de grame fasole uscată ( se dă prim cuvânt soiurilor cu bob mărunt)
  • 200 mililitri ulei de măsline
  • 100 grame faină
  • 50 grame paprika pisată (Capiscum annuum)
  • 10 grame piper măcinat ( Piper nigrum)
  • 20 grame cimbru mărunțit (Satureja hortensis)

La începutul  cartului de noapte, se pun la înmuiat, pentru a doua zi, atât fasolea cât și pastrama.

A doua zi, după închinarea din zori, pastrama se spală, se taie în bucăți și se pune la fiert.

La fel, fasolea se mai dă o data prin apă rece și se pune la fiert.

Dacă la bord se află și ceva oameni ai uscatului, după câteva clocote se schimbă apa în cazanul cu fasole.

Când în sfarșit a fiert, adică boabele se sfarmă ușor în polonic, se adaugă pastrama, de dorit cu tot cu apa în care a sucombat.

Se mai lasă pe foc jumătate de oră, apoi, se scapă de zeama în exces.

Alături, în ulei, se prăjește faina și se presară paprika pisată, mestecând în continuu.

Se  varsă conținutul tigaiței în oala cu fasole, împreună cu piperul, cimbrul și sarea.

Se mai lasă la fiert înca 10 minute.

     Se cere și câte un ardei iute adevarat, pentru fiecare galengiu și apa rece, din belsug, la îndemână pentru echipangiu și, mai abitir, pentru oamenii uscatului.

Kera Calița vă încurajează: “ Nimic nu ne poate înfrange!

Acum, după puterile sale, Kera Calița duce mai departe luminoasa tradiție în cabaretul culinar din Locanta Jariștea, aidoma înaintașei sale producându-se ea însăși pe scenă seară de seară.
Nu e nimic pierdut dacă oamenii vor găsi din nou puterea să iasă în lume, să plece la promenadă pe ulicioarele vechi și noi, să se răsfețe în restaurantele cu dichisire, să mânânce bine și să bea cu măsură licori felurite, să se bucure de tot spectacolul vieții adevărate, trăite din plin! Ieșitul din casă înseamnă sănatate

curată!

Jariștea nu pregetă și vă deschide larg porțile în fiecare zi, așteptându-vă cu mesele încărcate și cu

scena gătită în straie de sărbătoare, în zumzet de coarde și alămuri! Veniți și vă bucurați de toate minunățiile lumii!

 

Kera Calita va zice:  „Iubiti viata, sa nu fiți cuprinsi de frica!”

Nicio molimă nu a putut înfrânge Bucureștii – asta o știm din istorie cu asupră de măsură. De fiecare dată, poporenii s-au răzvrătit în felul lor împotriva morbului, armele lor fiind pofta de viață, inima curată și bucuria cu care au știut să facă din orișice necaz un nou prilej de sărbătoare. Cu două veacuri în urmă, cumplita încercare de la începutul domniei lui Caragea-Vodă a fost urmată de un șir de nunți, botezuri și petreceri nemaivăzute pe malurile Dâmboviței. Atunci, a fost zidit la Cișmeaua Roșie și primul teatru bucureștean de către mezina voievodului, Prințesa Ralu, „o persoană cu inspiraţii artistice, natură aleasă, posedând gustul frumosului în cel mai mare grad, admiratoare a muzicei lui Mozart şi a lui Beethoven, hrănită cu scrierile lui Schiller şi Goethe”, după cum scria cu admirațiune cărturarul Ion Ghica.

KERA CALIȚA vă îndeamnă: „Bucurați-vă de viață, nu vă lăsați cotropiți de spaime!”

 

     De la Doamna Chiajna la Regina Maria, domnițele de seamă ale neamului românesc au îmbărbătat poporul în momente de restriște și le-au arătat tuturor că viața merită trăită frumos chiar dacă urgiile si prapadeniile se năpustesc asupra țării.
Cu aceste pilde ilustre în minte, Kera Calița le spune și ea tuturor prietenilor Jariștei și amicilor din Bucuresti că nu trebuie să ne lăsăm copleșiți de povara acestor vremuri anevoioase, de deosebite încercări care s-au abătut asupra noastră. Izbânda asupra virușilor de tot felul se împlinește prin curățenie lună și higienă desăvârșită dar și prin tărie de caracter, prin puterea de a nu ne lăsa îngenunchiați de zvonuri rele  și prin speranța cu care biruim orice osândă!