În beglerbeilicul Rumeliei, masa se cerea oarecum a ține seama și de pohtele raialei, căci nu toți cadiii erau vechi dreptcredincioși. Se tpia berbecele după știința casapului, dar învârtitul în tingire îl mermetiseau ghiaurii. Așa s-a născut kapama, rețept între două lumi. Continuă să citești Kapama de miel
Tocana de ton
Într-una din zilele fără vânt, spre a ne mai trece lehamitea și a ne întoarce la viațp, barba Panagachi a pregptit tocana de ton, știută bine pe țărmurile Sardiniei. Nu-i nevoie de prea multe pentru 4 lupi de mare: 500 g carne de ton – carne regală -, un kg cartofi roșii, sănătoși, 200 ml untdelemn de măsline extravirgin, o ceapă mare uscată, o căpățână de usturoi, 10 g pulbere de ardei de Cayenne, un ardei iute verde, copt, 10 g paprika dulce, 10 g sare de mare. Continuă să citești Tocana de ton
Salata Trancu Iași
În buna tradiție a numelui său, căci în limba Haiastan-ului „trancu” înseamnă sfetnic regal, ilustrul contabil, professor de economie, a lăsat în urma sa și rețeta unei salate, desigur salată pentru oameni cu stare, curat social-democrați.
Se cere în părți egale: salată de pătlăgele vinete tocate,icre negre în cutie (de preferință icre Petrosian)m untdelemn d emăsline extravirgin, o lămâie. Continuă să citești Salata Trancu Iași
Dulceața de gutui
În toate ținuturile românilor, dulceața de gutui este proba de măritiș în toate casele. Pețitoarele gustă din dulceața adusă de fata împricinată și, din clătinările capetelor, se înțelege de se poate trece mai departe cu prețăluirea. Dulceața de gutui cere oarece tainică pricepere, cantități: un kg de gutui, 1,5 kh zahăr, o lămâie, un litru apă de izvor. Continuă să citești Dulceața de gutui
Chrissoveloni
După volbura revoluțiilor 1848, un anume Zanni Chrissoveloni părăsește Edenul Mării Egee pentru forfota porturilor de la gurile Dunării, ființează bancă la Galați, curând întinsă la Brăila și București, aici aridicțnd impozant edifciu, bine sănătos și astăzi, adevărat specimen de artă bancară. Înaintea începerii planului, proprietarul îmbarcă aeropagul arhitecților gladiatori șo-i plimbă prin insule, spre însușirea meșteșugului vechilor eleni.
Construcția, astăzi în proprietatea BNT, întruchipa ce-și notase sărăntocul Heinrich Heine la intrarea într-o bancă pariziană: „Aici simți cât de mic este omul și cât de mare este Dumnezeu!” Continuă să citești Chrissoveloni